Zeul Loki | Incredibila poveste a Zeului haosului!
Mitologia nordică reflectă perfect civilizația din care provine: bogată și unică în felul ei. Creaturile și divinitățile folclorului scandinav ascund toate o doză de misticism și exercită o influență discretă asupra tărâmului oamenilor.
Cei mai emblematici zei din panteonul divinităților scandinave sunt Zeul Odin și zeul Loki. Prieten, fiu și inamic, zeul Loki se află în centrul celor mai mari legende vikinge. Influența sa asupra istoriei vikinge este atât de profundă, încât a transcendut toate epocile, făcându-l unul dintre cei mai populari zei vikingi, chiar și în zilele noastre.
În acest articol, vă invităm să descoperiți povestea zeului Loki, precum și secretul marii sale popularități și impactul său asupra civilizației scandinave. Veți înțelege rapid diferitele fațete care l-au transformat pe zeul Loki într-un personaj atât de memorabil!
Zeul Loki: Zeul viking al vicleniei
Zeul Loki este cel mai captivant personaj din mitologia scandinavă. Deopotrivă misterios, capricios și viclean, el este subiectul a numeroase povești și legende. Notorietatea sa este atât de mare, încât apare în folclorul diferitelor civilizații.
Astfel, Loki este adesea perceput ca o ființă malefică și perfidă, fiind comparat frecvent cu o întruchipare a diavolului. Totuși, zeul Loki este un personaj mult mai complex, a cărui adevărată față poate fi înțeleasă doar dacă străpungem straturile groase de măști pe care le poartă.
Cea mai populară adaptare modernă a lui Loki este cea a studiourilor Marvel. Personaj principal în benzile desenate „Thor” și în adaptarea lor cinematografică, el întruchipează când rolul unui antagonist redutabil, când pe cel al unui aliat indispensabil.
Această imagine este cea care se apropie cel mai mult de adevărata natură a Zeului Loki. Totuși, aceasta este doar partea vizibilă a aisbergului! Pentru a-l înțelege pe deplin pe Loki, trebuie să plonjați în originile poveștii acestui zeu nordic.
Originea și semnificația numelui „Loki”
Zeul Loki nu este, în realitate, nici bun, nici rău. El reprezintă mai degrabă întruchiparea haosului și a discordiei în mitologia vikingă. Acesta este motivul pentru care era desemnat prin două nume:
- Primul este „Loki”: care înseamnă în limba norvegiană veche „cel viclean” sau chiar „focul ori flăcările”, datorită marii perfidii de care putea da dovadă,
- Celălalt nume al său, răspândit și citat în numeroase surse, este „Loptr”: ceea ce înseamnă „ca vântul”, în raport cu spiritul său viu și șiret.
Numele zeului Loki are, de asemenea, o semnificație ascunsă care trimite la originea sa de gigant. Conform Eddei lui Snorri, el este fiul a doi giganți:
- „Fárbauti”, care este tatăl său, al cărui nume înseamnă „cel care lovește cu periculozitate”: o subtilă desemnare a fulgerului,
- „Laufey”, mama lui Loki, ar fi, conform anumitor legende, o zeiță aflată la originea puterilor lui Loki. Prima parte a numelui său, „Lauf”, înseamnă frunze de copac, iar a doua, „ey”, se traduce prin insulă. „Insula cu frunze” este o expresie scandinavă și vikingă care desemnează un copac.
Combinându-le pe cele două, deducem că Loki înseamnă: focul care se naște din copacul lovit de fulger.
Zeul Loki: povestea zeului viking al creației și al distrugerii
În mitologia vikingă, nu există cu adevărat bine sau rău, cu atât mai puțin rai sau iad, ci doar un ciclu al reînnoirii. Loki este întruchiparea perfectă a acestui paradox, un zeu polimorf care poate fi bărbat sau femeie, care poate acționa impulsiv pentru a-și satisface nevoile.
Loki, Zeul incorigibil
Loki este adesea viclean și pus pe șotii, ceea ce a generat numeroase conflicte cu alți zei Ași. Thor a fost cât pe ce să-l ucidă atunci când, odată, din distracție, i-a tăiat părul soției sale, „Sif”. Pentru a se face iertat de către Thor și Odin, Loki le-a cerut unor pitici aflați în serviciul său să făurească 3 obiecte spectaculoase:
- O podoabă capilară din aur pentru „Sif”, care crește ca un păr normal,
- „Gungnir”: faimoasa suliță a zeului Odin, o suliță care nu ratează nicio țintă vizată. A devenit arma emblematică a lui Odin, care i-a adus numeroase victorii glorioase,
- Corabia „Skidbladnir”: o corabie magică ce navighează chiar și pe uscat sau prin cele mai înalte ceruri. Avea, în plus, particularitatea unică de a-și putea schimba dimensiunile la voință, până la punctul de a încăpea chiar și într-un buzunar. A oferit-o zeului „Frey”, zeul fertilității care controlează soarele și ploaia.
În ciuda tuturor dăților în care zeul Loki încerca să-i mulțumească pe zeul Odin și pe Thor, aceștia nu-l considerau niciodată egalul lor. În ochii lor, era mai degrabă un servitor. Astfel, Loki acționa impulsiv pentru a-și dovedi valoarea în timpul confruntărilor, punându-și viața în joc de cele mai multe ori. Totuși, fiind foarte șiret, își câștiga mereu provocările folosindu-se de viclenia sa.
Loki, zeul serviabil
Zeul Loki s-a dovedit a fi de un ajutor inestimabil pentru ceilalți zei, și aceasta în numeroase rânduri. Două evenimente în special scot în evidență aspectul serviabil al personalității lui Loki:
-
Furtul lui „Mjölnir”: când ciocanul lui Thor a fost furat de un gigant de gheață, Loki s-a oferit voluntar să meargă să negocieze cu el. Prețul cerut de gigant în schimbul lui „Mjölnir” era mâna Freyei, sora lui Thor.
Pentru a evita această dizgrație, Loki a pus la cale un plan: el și Thor s-au deghizat în Freya și în servitoarea ei pentru a păcăli gigantul și a-l ucide. Așa a reușit Thor să recupereze „Mjölnir”.
-
Gigantul constructor: Pentru a proteja Asgardul, tărâmul zeilor, de inamicii lor, fusese angajat un gigant constructor. Acesta pretindea că poate construi o fortăreață în jurul Asgardului în doar 3 săptămâni și cerea drept recompensă mâna Freyei.
Dacă reușea, zeii erau obligați să i-o acorde, dar erau convinși de imposibilitatea acestei misiuni. Ei ignorau faptul că acesta era sigur de victorie datorită armei sale secrete: un cal foarte rapid.
După un anumit timp, aceștia și-au dat seama de strategie. Pentru a-l împiedica să-și reușească provocarea, Loki se metamorfozează în iapă pentru a seduce calul gigantului. Gigantul furios încearcă să distrugă Asgardul pentru a se răzbuna, dar este ucis de Thor.
Din această împerechere, Loki dă naștere lui Sleipnir, cel mai rapid armăsar din cele 9 lumi, și i-l oferă cadou lui Odin. Zeii din Asgard, în special Odin și Thor, au fost nevoiți să recunoască înțelepciunea și viclenia zeului Loki.
Loki, tatăl haosului
Sursă
Zeul Loki, în ciuda integrării sale în rândul zeilor Ași, și-a păstrat o latură ticăloasă care curgea prin sângele său de gigant. Acest lucru îl antrenează adesea în conflicte cu ceilalți zei, în special cu fiii lui Odin.
În ciuda faptului că Loki avea o soție fidelă și iubitoare: zeița „Sigyn”, mama celor doi fii ai săi, Nari și Narfi, el dorea mereu mai multă putere. În căutarea unei puteri sporite, se întoarce pe tărâmul său natal al giganților și își ia o amantă: „Angrboda”, o gigantă de gheață care îi dăruiește 3 copii.
Cei 3 copii pe care Loki i-a avut cu „Angrboda” sunt, în realitate, creaturi monstruoase din mitologia vikingă. Ei vor fi cei mai mari inamici ai zeilor în timpul Ragnarök-ului. Este vorba despre:
- Lupul Fenrir: un lup gigant de care se tem chiar și zeii Ași. Este o creatură atât de distructivă, încât au fost nevoiți să-l înlănțuie cu o legătură magică. Conform profeției, Fenrir se va elibera în timpul Ragnarök-ului pentru a-l ucide pe zeul Odin.
- Șarpele gigant Jörmungandr: un șarpe gigant distructiv, aruncat de Odin în marea Midgardului când era foarte mic. A crescut atât de mult, încât înconjoară întreaga lume. El va fi cauza unui potop imens în timpul Ragnarök-ului.
- Zeița morților Hel: după exilul său, ea domnește ca suverană asupra lumii morților, „Helheim”. Ea se ocupă de primirea sufletelor vikingilor care nu au murit în luptă și nu au avut parte de o adevărată moarte de războinic.
Cei 3 copii ai lui Loki cu „Angrboda”, al cărei nume în norvegiana veche înseamnă „purtătoarea de nenorociri”, vor fi inamicii zeilor în timpul Ragnarök-ului, sfârșitul timpurilor.
Zeul Loki: zeul viking decăzut
Zeul Loki era incorigibil. Șotiile și vicleniile sale nu aveau nicio limită, până într-atât încât i-au adus decăderea din regatul Așilor. Ultima șotie a lui Loki cauzează moartea zeului Baldur.
Baldur era fiul lui Odin și al zeiței Frigg, un zeu generos și iubit de toți în Asgard. Într-o zi, a avut vise despre propria sa moarte. Frigg, temându-se pentru viața fiului ei, a mers să vorbească cu toate entitățile din cele 9 lumi pentru a obține jurământul lor de a nu-i face niciun rău lui Baldur.
Din păcate, nu a vorbit cu vâscul, o ființă pe care o considera inocentă. Loki, într-un impuls de viclenie și răutate, localizează vâscul, făurește o suliță și o duce în Asgard.
Baldur, lăudându-se cu invulnerabilitatea sa, le cere celorlalți zei să arunce cu obiecte în el pentru a-i amuza. Loki îi dă sulița de vâsc zeului orb „Hodr”, care îl străpunge pe Baldur.
Odin și toți zeii din Asgard, furioși, îl transformă pe unul dintre cei doi fii ai lui Loki, „Nafri”, în lup pentru a-l decapita pe „Nari”, celălalt fiu al său. Ei folosesc măruntaiele acestuia pentru a-l lega într-o peșteră și a-l lăsa să piară în suferințe atroce.
Zeul Loki întemnițat se va elibera în timpul Ragnarök-ului, când toate lanțurile vor fi rupte. Loki și ceilalți copii ai săi, Fenrir, Jörmungandr și Hel, vor conduce împreună armata giganților împotriva zeilor Ași.
Loki devine astfel un zeu decăzut și maestrul haosului.
