Corăbii Vikinge | Instrumentul cuceritorilor mărilor!
Epoca Vikingă este perioada care marchează expansiunea celei mai mari civilizații din Europa. În decurs de 3 secole, vikingii au cucerit cele șapte mări și au colonizat toate ținuturile. În ciuda reputației lor de războinici feroce, poporul scandinav nu ar fi avut parte de atâta glorie fără cel mai mare atu al său: corăbiile vikinge.
Adevărate capodopere de arhitectură navală, corăbiile vikinge sau drakkar-urile sunt rodul unui know-how ancestral de câteva mii de ani. Fără acestea, poporul scandinav nu ar fi putut naviga până în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii și nu ar fi avut niciodată reputația de exploratori și călători înnăscuți.
Care este secretul măiestriei vikinge? Care sunt diferitele tipuri de corăbii vikinge? Cum erau construite aceste drakkar-uri? Descoperiți în acest articol istoria surprinzătoare a corăbiilor vikinge!
Fascinanta istorie a corăbiilor vikinge: 6000 de ani de know-how nordic!
Fără corăbiile vikinge, glorioasa epocă a vikingilor nu ar fi avut loc niciodată. Fie că este vorba despre sagas scandinave, poeme scaldice sau surse provenind din alte culturi: corăbiile vikinge sunt toate descrise ca fiind stăpânele mărilor.
Fiind în același timp un mijloc de transport, de comerț, dar și o armă de război teribilă: corăbiile vikinge navigau toate minunat pe mare. O despicau în două chiar și în timpul celor mai violente furtuni, indiferent de tipul lor. Acest lucru a permis, printre altele, expansiunea masivă a vikingilor începând cu secolul al IX-lea.
Una dintre cele mai marcante imagini ale vikingilor este cea în care acostau cu o navă lungă, cu cap de dragon și o velă cu dungi roșii și albe. Această corabie, denumită impropriu drakkar (vă vom explica ulterior de ce), a devenit rapid simbolul dominației vikinge.
Cum a devenit o corabie emblema unei întregi civilizații? De ce construcția corăbiilor vikinge era o necesitate pentru acest popor? De unde provine acest talent și acest know-how unic? Pentru a răspunde la toate aceste întrebări, vom încerca să retrăim istoria acestei civilizații antice!
Origini și istorie ale corabiei vikinge
Scandinavia, precum și ansamblul țărilor nordice, este o regiune foarte aspră. Între climatul glacial, pământurile aride și întinderile de apă care o mărginesc din toate părțile, viața vikingului nu a fost niciodată ușoară. În mare parte, această dificultate a fost cea care a făurit caracterul omului nordic și care i-a ascuțit simțul de supraviețuire.
Scandinavii au conștientizat foarte devreme dezavantajul lor în fața elementelor naturii. În loc să fugă din această regiune, au transformat această provocare în cel mai mare atu al lor!
Marea vastă, râurile și diversele lacuri și strâmtori reprezintă o sursă importantă de hrană și provizii, mai ales având în vedere sărăcia pământului. În plus, toate aceste teritorii acvatice au făcut orice deplasare dintr-o regiune în alta extrem de dificilă pentru poporul viking. După cum ați înțeles, din nevoia de a răspunde acestor necesități vitale s-au născut primele corăbii vikinge.
Primele corăbii scandinave: originea know-how-ului nordic
Datând de mult înainte de epoca vikingă, primele reprezentări de bărci și corăbii, regăsite în morminte, sunt datate cu peste 4000 de ani înainte de era noastră. Know-how-ul nordic fiind abia la început, acestea ilustrează utilizarea unor simple bărci din lemn în timpul epocii de bronz.
Ulterior, corăbiile scandinave au evoluat mult într-un timp foarte scurt. Primele vestigii ale navelor nordice regăsite sunt bărcile de război numite „Hjortspring”, care datează din anul 350 î.Hr. A doua mare descoperire este cea a navelor „Nydam” dintr-un mormânt sacrificial din Danemarca.
Deși încă foarte elementare, aceste nave pun bazele construcției corăbiilor vikinge. Într-adevăr, ele integrează deja două caracteristici principale care vor fi păstrate în epoca vikingă:
- Pentru a propulsa aceste ambarcațiuni, în loc să integreze padele așa cum era obiceiul, foloseau vâsle. Mai eficiente pentru a propulsa corăbiile, acesta este lucrul care le permite, printre altele, să urce împotriva curentului pe fluvii și râuri;
- Sunt construite urmând tehnica bordajului în clin. Conform acestei metode, scândurile care formează carena corabiei sunt dispuse astfel încât să se suprapună. Aceasta crește rezistența structurii și facilitează, prin urmare, navigația.
Ultimul element central al fabricării corăbiilor vikinge care a apărut sunt niturile de fier. Într-adevăr, înainte de era vikingă, scândurile corăbiilor erau toate legate împreună. Abia în anul 3 d.Hr. pionierii construcțiilor navale scandinave încep să utilizeze această componentă fundamentală. Istoricii o consideră un indicator fiabil al construcțiilor scandinave.
Caracteristicile corabiei vikinge
Datorită miilor de ani de know-how în construcția navală, corăbiile nordice erau deja foarte sofisticate în epoca vikingă. Spre deosebire de alte țări din Europa, care favorizau soliditatea și rezistența ambarcațiunilor lor, navele nordice erau toate fabricate urmând același principiu: îmbinarea flexibilității cu lejeritatea.
Trebuind să facă față unei mări necruțătoare, scandinavii nu își puteau permite să aibă defecte de robustețe a carenei navelor lor. Din fericire, strămoșii lor le-au transmis o metodă de construcție proprie vikingilor: bordajul în clin!
Într-adevăr, toate modelele de nave vikinge erau fabricate urmând tehnica bordajului în clin. Această metodă conferă o rezistență puternică a carenei, păstrând în același timp o anumită flexibilitate care asigura o schimbare de orientare armonioasă. Acest lucru permitea acestor corăbii să alunece cu adevărat pe valuri și să facă din mare domeniul lor, chiar și pe timp de furtună.
Această modalitate de a construi nave a devenit metoda universală în toate țările nordice și a persistat până la sfârșitul Evului Mediu. Astfel, indiferent de tipul de corabie vikingă, toate aveau caracteristici similare:
- Posedă o structură simetrică în față și în spate, ceea ce le permite să navigheze într-un sens sau în altul, fără distincție. Se putea întoarce și urca râurile cu ușurință;
- Robustețea lor le permite să transporte încărcături foarte grele fără a se scufunda, un avantaj major pentru corăbiile de marfă;
- Sunt capabile să navigheze în ape de mică adâncime fără a eșua sau a atinge fundul. Erau la fel de practice pe mare ca și pe râuri sau lacuri.
Acesta este motivul pentru care navele vikinge pot acosta ușor pe plaje, pot urca fluviile și râurile cele mai înguste. Acesta este, de asemenea, unul dintre motivele pentru care erau calificate drept suverane ale mărilor, o poreclă pe deplin meritată în acea epocă.
Originea denumirii „drakkar”
Este interesant de știut că denumirea „drakkar” atribuită în mod obișnuit corăbiilor vikinge este un termen destul de recent. Apărut în 1840, acesta a fost inventat de un istoric francez pe nume Augustin Jal.
Într-adevăr, după ce a constatat că numeroase corăbii vikinge aveau figuri de dragoni sau șerpi sculptate la extremități, a decis să numească aceste nave „drakkar”. Abia din acel moment numele a fost popularizat în mediul istoricilor.
În realitate, această denumire se inspiră din cuvântul „Drake”, pluralul pentru dragon în suedeză. Este, de asemenea, important de subliniat că un singur tip de corabie nordică avea o sculptură de dragon, sau „Dreki”, la extremitate. Era vorba despre langskip.
Această confuzie se datorează faptului că acest tip de navă era cel mai răspândit în epoca vikingă și cel mai reprezentat în operele moderne care au ajuns până la noi. Devenit emblematic pentru jafuri și raiduri vikinge, langskip-ul este asociat cu imaginea stereotipă a omului nordic barbar și sângeros.
Acum știți că drakkar-urile sunt corăbii vikinge, dar că nu toate corăbiile vikinge sunt drakkar-uri! Vă vom prezenta celelalte tipuri de corăbii pentru a risipi orice confuzie pe care ați putea-o avea în acest subiect.
Diferitele tipuri de corăbii vikinge
Indiferent de formele, tipul sau funcția pe care o îndeplinesc, corăbiile vikinge ocupă un loc central în această civilizație. Adevărați cuceritori ai mării, moștenirea lor ne parvine în valuri, iar fiecare descoperire istorică este mai fascinantă decât precedenta.
Saga-urile nordice atestă existența unui număr mare de nave vikinge, fiecare purtând un nume diferit în funcție de particularitățile sale și de sarcinile care îi erau dedicate. Totuși, pentru a evita orice ambiguitate și în scopuri de clasificare, istoricii au împărțit ambarcațiunile epocii vikinge în trei mari categorii:
- Langskip sau herskips: este vorba despre celebrele corăbii de război vikinge. Există diferite variante în funcție de natura misiunii: fie că este destinat jafului sau pentru a conduce asalturi și raiduri, etc.
- Kaupskips sau byrðingr: acestea sunt corăbii comerciale sau nave de transport destinate transportului de mărfuri grele pe distanțe lungi. Funcția lor impune să aibă capacități de stocare mult mai importante.
- Alte corăbii nordice: există mai multe alte varietăți de unități navale, mai puțin populare, deoarece utilizarea lor era mai puțin esențială. Cele mai notabile sunt ambarcațiunile de pescuit sau bărcile și șalupele pentru distanțe scurte.
Corăbiile vikinge de război „Herskips”
Este vorba despre nave echipate cu numeroase vâsle care le permit să navigheze chiar și împotriva curentului prin forța brațelor. Conform sagelor, între unul și patru vikingi puteau propulsa fiecare vâslă, în funcție de mărimea navei și a echipajului care se afla la bord. Unele corăbii erau atât de rapide, încât lăsau impresia că zburau deasupra mării.
Ceea ce face ca herskips să fie niște corăbii vikinge redutabile este adăugarea velelor. Această simplă componentă a permis transformarea lor în mașinării rapide și fatale. Curând, strategia de raiduri și jafuri a vikingilor se baza în întregime pe asaltul pe cale maritimă, atât erau de practice.
Cele mai bune nave de război vikinge purtau sculpturi fine ale unor creaturi mitice emblematice. Se gravau dragoni, păsări și șerpi de mare: specii care animau mitologia vikingă și a căror semnificație ascunsă era încărcată de misticism. Aceste simboluri maiestuoase ale naturii mărturiseau puterea și dominația acestor construcții vikinge.
De-a lungul epocii vikinge, mai multe tipuri de corăbii de război au văzut lumina zilei:
- Langskip: înseamnă în sens literal „navă lungă”. Această denumire provine din vechea islandeză utilizată pentru a descrie aceste construcții navale filiforme a căror lungime era de aproape 10 ori mai mare decât lățimea.
- Snekkar: este vorba despre nava vikingă cea mai performantă a epocii sale. Concepută atât pentru călătorii, cât și pentru război, această concepție polivalentă a devenit simbolul atemporal al imperiului viking;
- Skeid: este o corabie de război daneză. Cel mai adesea descrisă ca o navă lungă, capabilă să transporte până la 200 de oameni, aceasta aparținea marilor jarls. Se presupune că astfel de corăbii erau rezervate claselor sociale superioare.
Navele vikinge comerciale sau de transport „Kaupskips”
Spre deosebire de corăbiile de război, aceste nave sunt concepute în esență pentru navigația cu vele. Astfel, nu posedă vâsle, sau doar câteva, pentru a-i permite să manevreze delicat în port.
Cea mai emblematică dintre aceste nave de comerț maritim este Knarr. Este citată în numeroase saga ca fiind corabia pe care au împrumutat-o vikingii pentru a merge spre Vinland (America de Nord) și Groenlanda. Se estimează că poporul scandinav a recurs la ea în timpul majorității schimburilor lor comerciale. Astfel, pe lângă faptul că au fost cei mai mari războinici care au călcat în Europa, civilizația, cultura și mitologia lor au atins toate continentele datorită corăbiilor lor vikinge.
